Contextualizarea mesajului Evangheliei

contextAuzim adesea termenul de ”contextualizare” a Evangheliei folosit în bisericile noastre, dar ce înseamnă el de fapt? Sunt multe păreri, unele pro și altele contra contextualizării Evangheliei, așa că e bine să privim ce înseamnă de fapt ”a contextualiza” Evanghelia, care este baza biblică a acestui principiu și ce nu înseamnă, pentru a nu lăsa loc de interpretări greșite.

Ce înseamnă a contextualiza Evanghelia? Înseamnă a lua în considerare contextul cultural în care noi căutăm să transmitem Vestea Bună. Un misionar o spunea în felul următor: ”Contextualizare este cuvântul pe care îl folosim pentru procesul prin care facem Evanghelia și Biserica cât mai primitoare posibilă pentru un context cultural dat. Întrebarea nu este dacă vom contextualiza mesajul Evangheliei. Întrebarea este dacă o vom face într-un mod corect.”

Un exemplu clar de contextualizare în Scripturi îl dă apostolul Pavel care 1 Corinteni 9:19-23, unde le aduce aminte corintenilor că, deși ei au anumite drepturi în Cristos, dragostea cere ca ei să fie dispuși să renunțe la ele și să devină robi pentru a câștiga pe cei mai mulți.

Baza biblică a principiului contextualizării Evangheliei o găsim în întruparea Domnului Isus Cristos. Deși Dumnezeu, El de bunăvoie a renunțat la gloria cerului pentru a deveni rob (Filipeni 2:5-8).Când Dumnezeu a ales să ne mântuie, consecința a fost că Isus a trebuit să devină om precum noi, pentru a ne putea salva (Evrei 2:14-18). Mai departe, prin întrupare, Isus a venit într-un context cultural particular (Iudaism Palestinian) și într-un context temporal istoric (Secolul I). Isus a renunțat astfel la drepturile lui și a devenit om asemenea nouă. El nu a avut pretenția ca noi să ne apropiem de El, ci s-a dezbrăcat de slavă și a venit în contextul nostru.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem ce nu înseamnă contextualizarea. Chiar dacă prin contextualizare urmărim să îndepărtăm obstacolele dintre oameni și Evanghelie și, de asemenea, să ne identificăm cu oamenii cărora dorim să le comunicăm Vestea Bună, contextualizarea nu este o scuză pentru a ne potrivi chipului veacului acestuia (Romani 12:2; Galateni 5:13-15). Așa cum remarcă și misiologul David Sills: ”Unii cred în mod eronat că contextualizarea înseamnă transformarea Creștinismului în așa fel încât acesta să poată fi asemănat cu cultura. Din acest motiv, mare parte din ceea ce mulți numesc contextualizare este doar un efort de a fi la modă, de a fi excentric. Acest lucru poate este eficient, poate atrage mulțime, poate nu ofensează pe nimeni, dar nu este contextualizare; Este marketing.”

Astfel, contextualizarea este procesul prin care facem Evanghelia înțeleasă, sau cu alte cuvinte a vorbi despre Evanghelie într-un asemenea mod încât mesajul să fie înțeles de persoana căreia îi vorbim. Pentru aceasta avem nevoie de o înțelegere a tiparelor de gândire ale ascultătorilor actuali, de o transpunere a mesajului Evangheliei în limbajul actual. Iar dacă facem acest lucru, putem duce orice discuție la prezentarea lui Dumnezeu și astfel putem îndeplini mandatul încredințat de Domnul Isus în Fapte 1:8 - 
Voi însă veţi primi putere atunci când va veni Duhul Sfânt peste  voi şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.

info metanoia

serile dialogos dreapta

live

programul bisericii

live

predica din weekend copy

motive de rugaciune

youtube yahoo facebook

line