Orice desen animat, precum orice fel de naraţiune, are un program ideologic codificat în desfăşurarea acţiunii sale, în lumea pe care o plăsmuieşte. Acest lucru l-a constatat George Gerbner încă de la sfârşitul anilor 1970, când concepea, pe baza unui imens studiu statistic realizat pe mii de programe TV din S.U.A, teoria cunoscută sub numele de „efectul cultivării”. Acest efect demonstrează că televiziunea – ca şi toate celelalte naraţiuni ale lumii virtuale de astăzi (cinematografie, muzică, jocuri video) – nu fac altceva decât să cultive mintea omului, la fel cum un ţăran îşi cultivă pământul. Mai exact, „plantează” înăuntrul minţii acele „seminţe” care vor modela lumea interioară a persoanei respective. Și în special în cazul copiilor se întâmplă lucrul acesta, tocmai pentru că ei nu au apucat să cunoască și în alt fel lumea. În cazul lor, experienţele vizuale sunt definitorii pentru modul în care îşi vor imagina lumea, ca şi pentru modul în care se vor raporta de acum înainte la ea.
Astăzi, desene animate precum cele produse de studiourile „Disney” ne induc o versiune moralizatoare a existenţei, dar în această morală sunt consacrate nişte concepţii, nişte comportamente complet amorale – sau imorale. Binele este amestecat cu răul, sau răul este numit bine, sau este negată complet semnificaţia acestora, dragostea este instrumentată sexual şi familia este cel puţin opresivă, dacă nu cumva deloc reprezentată. Ceea ce apare tot mai evident în producțiile de desene animate semnate de Disney este faptul că există o ideologie intenționată și programată, prin care se promovează în mod implicit sau explicit agenda minorităților LGBT. „Semnițele” care se plantează în mințile copiilor prin intermediul acestor filme de desene animate, vor modela lumea interioară a viitoarei generații, iar beneficiile, pentru unii și pagubele, pentru alții, vor veni cu certitudine. Dacă adăugăm faptul că micii spectatori nu urmăresc numai o singură dată filmul, vom înțelege de ce arhetipurile comportamentale şi stereotipurile mintale prezente acolo se vor înregistra profund în conştiinţa lor, proporţional cu impactul emoţional pe care naraţiunea îl va produce.
Am ales trei producții marca Disney pentru a susține acest punct de vedere. Mai jos am exemplificat, mesaje care se regăsesc în aceste desene, care pot fi foarte ușor descifrate și înțelese atunci când avem ochii deschiși și mintea trează.
FROZEN este un film care a generat o industrie de producție a hainelor cu imprimate specifice, a genților și rechizitelor de școală, toate centrate în jurul personajelor principale.
- Un prim lucru legat de mesajul acestui film este cântecul Let it go. Din lipsă de spațiu nu putem avea toate versurile aici, dar mesajul central este legat de natura interioară pe care Elsa nu o mai poate controla. Momentul descătușării este împletit cu cuvintele cântecului:
„S-a întâmplat, s-a întâmplat, eu nu am mai rezistat,
S-a întâmplat, s-a întâmpat, pe un alt drum am plecat.”
Drumul pe care prințesa Elsa pleacă este unul în care „Nu există rău, nu există bine, nu există reguli pentru mine”. Până aici mesajul pare a fi doar unul al unui adolescent rebel. Dar descătușarea Elsei vine în momentul în care părinții ei mor într-un naufragiu. Eliberarea ei vine, după ce părinții ei mor. Cu alte cuvinte odată cu „îngroparea” familiei tradiționale personajul principal își găsește drumul spre libertate.
- Personajele masculine prezentate în film sunt: tătăl Elsei, care caută să o împiedice pe Elsa să-și exprime harul pe care ea îl are, fiind astfel asociat cu figura masculină opresivă (de aceea este nevoie ca acesta să moară pentru ca Elsa să poată să fie ceea ce ea este de fapt); un tânăr pămpălău care nu prea se pricepe la nimic; un tânăr prinț fermecător care se dovedește a fi un șarlatan. Nu întâmplător că gestul de iubire adevărată de care are nevoie Elsa pentru a fi salvată, nu vine din partea unui bărbat, ci vine din partea unei alte prințese.
- În Frozen Fever care este o continuare a primului film, lucrurile mesajele devin mai explicite. Atunci când Elsa pregătește un tort pentru ziua de naștere a surorii ei, vedem că de fapt tortul este unul de nuntă, în vârful căruia se află, nu un prinț și o prințesă ci două prințese. Imagistica sugerată este clară.
ZOOTROPOLIS este un film care prezintă un conflict al identităților, dar care promovează perseverența, toleranța și iertarea. Așa cum am spus o parte periculoasă a acestor mesaje este faptul că răul este amestecat cu binele, lucrurile morale cu cele imorale.
În orașul Zootropolis există două comunități: Majoritatea (reprezentată prin animale pașnice fără instinct de prădători) și Minoritatea (reprezentată de animale pașnice cu instinct de prădători). Intriga filmului este generată de un conflict care este stârnit în mod artificial între aceste două comunități, care în ciuda diferențelor naturale dintre ele, au învățat să trăiască în pace și toleranță. La un demonstrație stradală de susținere a minorității, mesajele exprimate sunt: „Zootropolis este un loc al diversității, un loc care îmbrățișează diferențele.” sau „În Zootropolis oricine poate să fie orice.” și exemplele pot continua.
FRUMOASA ȘI BESTIA este cea mai recentă producție Disney și care portretizează o frumoasă poveste de dragoste, dar care a stârnit o controversa destul de aprinsă SUA legat de mesajele cu înțeles homosexual prezentate în film. Fiind o controveră recentă și încă deschisă, nu doresc să mai insist, problematica fiind clară și în cazul acesta.
Obiecția pe care am întâmpinat-o legat de cele expuse mai sus este faptul că cineva care a vizionat filmele exemplificate mai sus, nu a remarcat mesajele acestea și nici nu au rămas cu ele în minte. Dar trebuie să nu uităm că filmele aceste nu sunt create pentru adulți, ci ele sunt create pentru copii. Aceștia vor privi aceste filme, din nou și din nou, iar mesajele subliminale se vor imprima în mintea copiilor. Noi poate ne vom uita la un astfel de film și vom trece pe lângă mesajele „ascunse” din ele, dar copiii se vor întoarce la aceste filme din nou și din nou și mesajele exprimate în ele vor fi semințele care vor modela lumea lor.
Ca și părinții, ca și oameni care trăim în această societate, nu putem să ne izolăm de aceste mesaje și va fi tot mai greu să îi izolăm pe copii de ele. De aceea trebuie să fim conștienți de aceste lucruri și să fim pregătiți și atenți pentru a putea da mesajelor din filme și muzică, semnificația morală sau imorală pe care aceste mesaje le aduc. Nicidecum nu putem să ne comportăm ca și cum lumea copiilor este o lumea incocentă, ferită de rău. Cultura răului dorește să îi înghită și pe ei, iar noi avem responsabilitatea de a duce Lumina Lumii și la nivelul lor.
Daniel Fășie
